Nuc 

Nucul este un arbore viguros, poate atinge 30 – 40 m înălțime. Nucul este una dintre cele mai importante specii pomicole.

Florile bărbătești sunt grupate în amenți masculi solitari sau câte doi, cilindrici, multiflori. Florile femelă sunt grupate câte 2 până la patru, uneori solitare, sesile, purpurii. Înflorește în luna mai.

Nucile sunt de mărime medie, coaja este subțire iar miezul bogat. Miezul reprezintă 48% din greutatea fructului, are tegumentul de culoare albă-gălbuie, este crocant, cu gust dulce, plăcut aromat, se scoate ușor din coji. Epoca de maturare: 20 – 30 septembrie.

Frunzele sunt căzătoare, toamna își schimbă culoarea verde – galben – maro. Fructificarea la nuc este anuală și abundentă.
Cel mai bun material de plantat îl constituie pomii de 2 – 3 ani, a căror prindere este mult mai ușoară decât a pomilor mari.
Condiția principală pe care trebuie s-o îndeplinească terenul destinat plantării nucului este lipsa brumelor târzii de primăvară și a celor timpurii de toamnă. Se va alege totdeauna expoziția care este cea mai apărată de vânturile dominante, îndeosebi iarna și pe cât posibil se vor prefera expozițiile sudice, sud – vestice sau sud – estice.

Instrucțiuni de plantare :

• nuc – soluri fertile și cu textura mijlocie profundă, cu pH 6-7,5. Pe solurile texturale, pe cele erodate cu strat fertil subțire, nucul crește și rodește necorespunzător. În primii ani, nucul este pretențios față de azot, iar în timpul fructificării față de fosfor și potasiu.
• distanța între rânduri trebuie să nu fie mai mică de 10 x 10 m, pentru a asigura spațiul de lumină necesară. Pe solurile cu fertilitate naturală ridicată, distanțele de plantare trebuie mărite, deoarece pomii cresc mai voluminoși.
• groapa de plantare să fie potrivită pentru rădăcini aprox. 60*60

Atenție: dacă toamna nu s-a făcut tăierea de formare a coroanei atunci primăvara pomii fructiferi se scurtează la înălțimea de 60-80 cm, de la nivelul altoiului pentru a se evita creșterea excesivă a pomului.

Miezul de nucă constituie un aliment complet și concentrat, conținând substanțe grase (52-70%), substanțe proteice (12-25%), zaharuri (5-25%) substanțe minerale (1,3-2,4%), etc. Valoarea energetică a unui kg de miez de nucă este echivalentă cu: 1 kg pâine + 0,5 kg carne + 0,5 kg cartofi + 0,5 kg pește + 0,5 kg prune uscate + 1 kg pere, asigurând 6364 calorii (V. Cociu, 1983).

Ca plantă medicinală, nucul a fost folosit și în trecut în medicină. Sucul din frunzele de nuc era folosit ca vermifug, ca tonic, ca unguent pentru ulcere, dezinfectant urinar, antidiareic, etc. Adepții homeopatiei recomandă mezocarpul pentru tratamentul acneei, iritațiilor, vomelor, etc. Semințele conțin foarte puțină apă, protide 15%, grăsimi 63%, hidrați de carbon 14%, săruri de Na 4mg%, K 545mg%, Ca 70mg%, P 430mg%, vitamina A 4m%, vitamina B1 0,35mg%, riboflavina 0,10 mg%, niacin 1mg%, vitamina C 15mg%. Frunzele conțin taninuri elagice 4-5%, inozitol, juglona, cantități mici de ulei volatil. Pericarpul conține juglona (5 hidroxil 1-4 naftochinona), taninuri, ulei eteric, clorofile, amidon, pectine, acizi organici.