Butași viță de vie Cardinal

Origine – Soiul de vita de vie Cardinal a fost obţinut de către Elmer Snyder şi F. Harmon la Staţinunea Fresno-California, prin încrucişarea soiurilor Ahmeur bou Ahmeur şi Alphonse Lavallée.

Soiul de vita de vie Cardinal se cultivă cu cele mai bune rezultate în zonele cu favorabilitate maximă: Terasele Dunării, Colinele Dobrogei, dar şi în alte centre precum Pietroasa (Buzău), Halânga (Mehedinţi).

Caracteristici ampelografice:

Soiul de vita de vie Cardinal are strugurii de o lungime de 19–28 cm, de o formă cilindro-conică. Densitatea boabelor este dispersată. Pedunculul ciorchinelui este lung (6–8 cm) și de culoare verde. Masa ciorchinelui este de 340–510 g. Boabele sunt foarte mari (cu lungimea de 21–29 mm și lățimea de 18–23 mm), rotund ovale sau ovale, de culoare roșie-violetă, acoperite cu pruină fumurie. Pielița este densă, dar ușor comestibilă iar pulpa este suculent-cărnoasă, crocantă. În bobițe sunt 2-4 semințe mari. Gustul strugurilor este plăcut, cu un aromat slab tămâios. Masa a 100 bobițe este de 800–1100 g.

Perioada de maturare: 1-15 august.

Recolta: 9-15 t/ha

Rezistența: Sensibil la mucegaiul pufos. În general: datorită caracteristicilor sale bune este unul dintre cei mai buni struguri negri timpurii. Rezistența la transport nu este foarte bună și chiar mai mult: când sunt copți, trebuie să fie recoltați imediat. Este necesar să evitați irigarea excesivă pentru a nu provoca ruperea boabelor.

Instrucțiuni de plantare:

La noi in țară este generalizată plantarea viței de vie primăvara, în lunile martie-aprilie, cand temperatura solului este de 8-10 °C, la adancimiea de 40-50 cm, dar este posibilă și până în luna iunie pe solurile grele cu exces de umiditate care se incalzesc mai greu.

In zonele sudice, mai secetoase, pe terenuri bine drenate plantarea se poate realiza din toamna, dar trebuie incheiata pana la venirea inghetului.Prin plantatul de toamna, vita porneste in vegetatie mai devreme.

După ce terenul a fost pregătit in prealabil, urmează pichetatul și săpatul gropilor. Pichetarea înseamnă marcarea locului pe care îl va ocupa pe teren fiecare butaș de viță de vie.

Gropile – care trebuie săpate cu puțin timp înainte de plantare – vor avea un diametru cuprins între 35 și 40 de centimetri, cu o adâncime de 50 de centimetri. Între rândurile de viță de vie plantate se va lăsa o distanta de 1,5-2 metri. Între butașii așezați pe rând, trebuie să existe o distanță de mimimum 1-1,4 metri.

Urmează pregătirea viței de vie în vederea plantării.

Odată ce plantele au fost pregătite, urmează fasonarea – rădăcinile vor fi scurtate la 8-10 centimetri, iar cordițele la 3-4 ochi. După fasonare, se efectuează parafinarea si mocirlirea vițelor, plantarea propriu-zisă, fertilizarea, udarea (fiecare viță se udă cu aproximativ 10 litri de apă), umplerea gropilor cu pământ și mușuroirea (dacă plantarea se realizează toamna).