Butași Crâmpoșie Selecționată

CRÂMPOȘIE SELECȚIONATĂ

Crâmpoșie Selecționată este un soi românesc de struguri albi obținut în 1972, prin hibridarea liberă a soiului tradițional Crâmpoșie, de un grup de cercetători de la Stațiunea de Cercetare și Producție Viti Vinicolă Drăgășani. Este unul din puținele soiuri dacice care au supraviețuit peste veacuri.

Caractere ampelografice:

Frunza adultă este mijlocie, întreagă sau ușor trilobată, colorată verde închis și puternic scămoasă pe fața inferioară. Limbul este gros și gofrat. Sinusurile laterale sunt superficiale, iar sinusul pețiolar este o liră. Dinții sunt mijlocii, cu margini rotunjite și mucronați. Nervurile sunt verzi, iar pețiolul este de culoare verde-vineție, mai lung decât lungimea nervurii mediane. Strugurele este cilindro-conic, de mărime mijlocie spre mare, cu o așezare a boabelor foarte densă, astfel încât acestea se deformează. Bobul este mijlociu, de formă sferică, având la maturitatea deplină o culoare verde-gălbuie cu pete ruginii. Miezul este zemos, iar sămânța este mijlocie ca mărime, ușor rotundă.

Vigoare medie de creștere, își maturează strugurii în epoca a V-a, are o fertilitate bună manifestată printr-un procent de aproximativ 70 % lăstari fertili, cu valori ale coeficienților de fertilitate care se înscriu în limitele: c.f.r.0,8-0,9 și c.f.a. 1,2-1,5. Soiul nu meiază, nu mărgeluiește și are o bună rezistență la boli și dăunători.

Acumulează zaharuri între 186-209 g/l, în funcție de arealul de cultură.

Perioada de maturare: septembrie;

Producție: 16 t/ha;

Rezistență: Soiul nu meiază, nu mărgeluiește și are o bună rezistență la boli și dăunători;

Din Crâmpoșie selecționată se obține un vin alb de consum cu 11,6% vol. alcool, aciditate 4,6 g/l H2SO4 și 22,3 g/l extract sec nereducător. Olfactiv şi gustativ, întâlnim arome de mere, pere, citrice, fructe exotice, dar şi note minerale pronunțate.

Instrucțiuni de plantare:

Perioada ideală pentru plantarea viței de vie este primăvara, în lunile martie-aprilie, dar este posibilă și până în luna iunie.

După ce terenul a fost pregătit în prealabil, urmează pichetatul și săpatul gropilor. Pichetarea înseamnă marcarea locului pe care îl va ocupa pe teren fiecare butaș de viță de vie.

Gropile – care trebuie săpate cu puțin timp înainte de plantare – vor avea un diametru cuprins între 35 și 40 de centimetri, cu o adâncime de 50 de centimetri. Între rândurile de viță de vie plantate se va lăsa o distanță de 1,5-2 metri. Între butașii așezați pe rând, trebuie să existe o distanță de minimum 1-1,4 metri.

Urmează pregătirea viței de vie în vederea plantării.

Odată ce plantele au fost pregătite, urmează fasonarea – rădăcinile vor fi scurtate la 8-10 centimetri, iar cordițele la 3-4 ochi. După fasonare, se efectuează parafinarea și mocirlirea vițelor, plantarea propriu-zisă, fertilizarea, udarea (fiecare viță se udă cu aproximativ 10 litri de apă), umplerea gropilor cu pământ și mușuroirea (dacă plantarea se realizează toamna).